Ce poate fi mai magnific, mai mirobolant, mai extraordinar si mai absolut decat sa traiesti in România? Vă spun eu : să vieţuieşti zi de zi în Bucureşti. O să-mi reproşaţi că sunt puţin nebună, că Bucureştii fac, cu graţie şi devotament, parte din România. O să vă contrazic simplu - Bucureştii sunt România la puterea a treia, în toate cazurile şi în toate privinţele.
Povestea este simplă şi n-are nicio legătură cu criza. Ar fi contra-exemplu în orice stat normal, e regulă în ţara noastră.
Păi, purtătoare de bebe fiind, ne-am gândit noi să demolăm casa şi, ca orice oameni cu mobilier la cap, am început cu pereţii şi geamurile. Acu' vreo două săptămâni şi mai bine, am contactat un domn specialist în termopane. După o prealabilă discuţie telefonică, a venit domnu', a luat măsuri şi ne-a asigurat sincer că vineri, cel târziu sâmbătă ( săptămâna trecută - nota mea), lucrarea e gata.
După ce am rezistat eroic două zile să-l execut comunicativ, adică să-l ănjur prin telefon, ieri am luat iniţiativa. L-am sunat şi i-m explicat cald că nu-ştiu-ce-i-se-întâmplă dacă mai ţine câţiva oameni blocaţi în casă după posteriorul lui. A încercat să mă aburească subtil cu ceva criză şi lipsă de glafuri, dar nu a avut partener de comunicaţie.
Cred că atitudinea am fost suficient de convingătoare că azi, la ora opt, se prezentase la locul acţiunii, însoţit de geam . Fără glafuri, evident, dar asigurându-i pe cei prezenţi că " în juma de oră vine tirul şi e ca şi rezolvat". Eu nu eram prezentă, că ar fi ieşit cu pereţii vopsiţi cu sânge proaspăt.
Operaţiunea de montare, fără glafuri, a durat puţin iar tirul a sosit, după cu preconizase. Aşa că a plecat să reyolve şi ultimele detalii ale lucrării. Ghinionul lui.... Am apărut eu insămi să inspectez locul. Şi l-am inspectat atât de bine că, împreuină cu ceilalţi participanţi la eveniment, am constatat că rama cu pricina e bine crăpată într-un colţ, atât de bine că un eventual crivăţ rusesc ar încăpea cu totul acolo.
Credeţi că m-am enervat? Ei bine, nu! Mi-am luat bagajele, adică geanta, şi m-am deplasat victorioasă spre serviciu. Am lăsat însă alţi oameni să se ocupe de problemă. Eu ramă crăpată pe banii mei nu accept, dar nici nu-mi venea să rămân să testez pe capul individului cât de securizat e geamul pe care ni l-a adus, că nu se cade pentru o femeie în impostaza mea.
Sper din tot sufletul ca totul să se rezolve. Nu ştiu cum, însă? Teoretic, geamul poate fi schimbat, e în garanţie. Dacă se schimbă, însă, producătorul trebuie să-l vadă, deci trebuie scos de acolo. Dacă trebuie scos, atunci voi rămâne fără geam, că geamul vechi a fost aruncat. N-am mai stat niciodată, într-o casă fără geam, nici când nu eram cu bebe. Vă daţi seama că, dacă trăiam în altă parte, n-aş fi avut ocazia unei astfel de experienţe.
Sunt sigură că sufăr de paranoia şi că soluţii există. Am decis însă să nu le mai caut eu.....
P.S. Mobila pe care voiam s-o comand nu mai e pe stoc. Asta zice pe net. Diseară mă duc să mi se spună direct în faţă.
Termopane........................
Asculta mai multe audio Muzica
Cu 4 ore în urmă
Postări
